TEHNOLOGIC-TIC: Materii prime si materiale TEXTILE

Materii prime si materiale textile Provenienta, clasificare, proprietati

Fibre- corpuri solide cu forma cilindrica, cu lungimea mult mai mare decat grosimea, din care se obtin firele textile.
Clasificare

Naturale

de origine vegetala- obtinute din plante textile:

bumbac (bbc)- sunt pe semintele fructului de bumbac;
in- se obtin din tulpina plantei de in;
canepa-se obtin din tulpina plantei de canepa;
iuta-se obtin din tulpina plantei de iuta, etc.

de origine animala

lana- provine de la oi;
parul de capra;

mohair- provenit de la caprele de Angora, originare din Turcia;
casmir- provenit de la caprele care traiesc in Mongolia;
parul de capra comuna;

parul de camila
filamentul de la viermii de matase- filamentele se extrag din gogoasa.

de origine minerala

azbestul- se obtine dintr-un minereu extrs din zona Maramuresului.

Chimice- materiile prime folosite sunt petrolul, gazele naturale, celuloza.

artificiale- se obtin din celuloza:

celofibra;
vascoza.

sintetice- se obtin din petrol:

melana;
terom;
relon.

Alte fibre industriale

din sticla;
din metal (aluminiu, argint, otel inoxidabil);

Proprietatile fibrelor textile

Culoarea- depinde de tipul fibrelor; fibrele vegetale pot avea culoarea alba, galbena, verzuie, castanie, iar cele de origine animala pot avea culoare alba, bruna, cafenie, roscata, neagra, etc;
Lungimea- se exprima in mm; din acest punc de vedere fibrele se pot clasifica in:

fibre scurte: bumbac, lana, azbest;
fibre lungi: in, canepa, iuta;
filament: matase naturala, obtinute pe cale chimica.

Finetea- este gradul de subtirime a fibrelor si se exprimain raportul dintre lungimea fibrelor (in metri) si masa fibrelor (in grame). Acest raport se numeste numar metric Nm.

                 Nm=L(m)/M(g)
        Nm la fibre este intre 3000 si 5000.
        Alt indice de exprimare a finetii este titlul tex, Ttex. El reprezinta raportul dintr masa(g) si lungimea (km)
                Ttex=M(g)/L(km)

Higroscopicitatea- proprietatea fibrelor de a absorbi apa din mediul ambiant. permite fibrelor sa asigura transferul de umiditate de la copr spre exterior. Cele mai higroscopice sunt fibrele din lana iar cele mai putin higroscopice sunt cele sintetice.
Elasticitatea- proprietatea fibrelor de a reveni la marimea initiala dupa intindere. Cea mai buna elesticitate o ai fibrele de lana, iar cea mai scazuta cele de canepa.
Rezistenta- proprietatea materialelor textile de a se opune ruperii.
Alungirea la rupere- este proprietea fibrelor care influenteaza procesul tehnologic de prelucrare a fibrelor si comportamentul produselor finite in timpul folosirii.
Comportamentul fibrelor la ardere:

fibrele vegetale- ard cu flacara;
fibrele sintetice- se topesc;
fibrele de lana- degaja un miros specific;
alte fibre lasa cenusa, altele formeaza o gamalie sfaramicioasa.

Comportamentul fibrelor fata de substantele chimice- se foloseste atunci cand se doreste albirea sau vopsirea materialelor textile.

Firele- produse textile sunt corpuri solide care au lungimea mult mai mare decat diametrul. Ele se obtin prin rasucirea mai multor fibre prin procedeul de toarcere realizat manual sau cel de filare realizat in intreprinderi specializate.

Clasificare

Dupa natura materiei prime:

Fire naturale: de bumbac; de in; de canepa; de iuta; de lana; de matase.
Fire chimice: melana; celofibra; relon.
Fire in amestec- obtinute din fibre naturale si fibre chimice: de tip bumbac; de tip lana; de tip matase, etc.

Dupa destinatie:

destinate obtinerii tesaturilor;
destinate obtinerii tricoturilor.

Proprietatile firelor

Finetea firelor- se exprima in Nm sau Ttex. Variaza intre Nm 10 la fire groase pana la Nm 100 la firele subtiri.
Torsiunea- numarul de rasucuturi pe un metru de fir. Influenteaza rezistenta firului.
Rezistenta firului- este influentata de rezistenta fibrelor care formeaza firul.

Tesaturi- sunt materiale textile realizate prin intrepatrunderea perpendiculara a firelor de urzeala, dispuse in lungimea tesaturii si a firelor de batatura, dispuse in latimea acesteia.

Clasificare

In functie de natura firelor folosite

tesaturi tip bumbac, obtinute din fire de bumbacsau fire in amestec (bumbac si fibre chimice);
tesaturi tip in si canepa;
tesaturi tip lana;
tesaturi tip matase naturala.

In functie de destinatie

tesaturi pentru camasi, lenjerii, pijamale;
tesaturi pentru rochii, bluze, fuste de vara;
tesaturi pentru costume, pardesie;
tesaturi pentru paltoane;
tesaturi decorative si pentru tapiterie;
tesaturi pentru prosoape;
tesaturi tehnice, etc.

Proprietatile tesaturilor

Aspectul fetei si al dosului tesaturii- partea cu aspect mai placut este fata tesaturii.
Grosimea tasaturii- depinde de finetea firelor folosite, de contextura si de domeniul de utilizare al tesaturii (se exprima in mm).
Masa tesaturii- este in functie de grosimea tesaturii, de firele utilizate si de contextura. Se exprima in grame pe metru patrat.

Domenii de utilizare

Tesaturile de bumbac

subtiri lenjerie; imbracaminte subtire;
semigroase pantaloni; fuste; costume; echipamente de protectie;

Tesaturi de in si canepa

pentru imbracaminte;
tapiterie;
huse pentru mobila;
draperii, etc.

Tesaturi de lana

semigroase sau groase pentru imbracaminte de iarna fuste; jachete; costume; paltoane;
paturi, cuverturi, covoare, etc.

Tesaturi de matase

imbracaminte subtire rochii; bluze; fuste; camasi
cravate
lenjerie de corp, etc.

Tesaturi sintetice

produse vestimentare;
captuseli pentru imbracaminte.

Tricoturi- produse textile formate din ochiuri, inlantuite intre ele intr-o anumita ordine.
Proprietati

Sunt igienice- asigura aerisirea corpului;
Sunt elastice- iau forma corpului si nu stanjenesc miscarile.

Clasificare

Dupa natura firelor folosite

tricoturi tip bumbac;
tricoturi tip lana;
tricoturi tip matase;

Dupa destinatie

tricoturi pentru lenjerie de corp;
tricoturi pentru imbracaminte exterioara;
tricoturi pentru ciorapi, sosete;
tricoturi pentru manusi;
tricoturi pentru articole tehnice;
tricoturi pentru perdele, etc.

Domenii de utilizare

pulovere;
bluze;
tricouri;
fuste, etc;

** Aplicatie practica

REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

Filarea- răsucirea fibrelor dintr-un material textill (bumbac, in, cânepă, lână etc.) pentru a-l transforma în fire (a toarce).

Amestecarea- obţinerea unui material fibros cu anumite proprietăţi fizico-chimice
    Destrămarea- reducerea ghemotoacelor de fibre.
    Curăţirea- înlăturarea impurităţilor şi a defectelor de fibre.
    Cardarea- destrămarea materialului fibros şi individualizarea lui.
    Pieptănarea- îndepărtarea fibrelor scurte şi a defectelor de fibre.
    Laminarea- paralelizarea fibrelor şi îndepărtarea impurităţilor

Ţesere- întrepătrunderea perpendiculară a firelor de urzeallă şi bătătură.

Bobinare- curăţarea firelor de scame şi impurităţi şi înfăşurarea lor pe bobine.
Reunire şi răsucire- asigură o rezistenţă mai mare firelor.
Urzire- aşezarea firelor de urzeală pe un suport numit sul de surzeală, pe o anumită lăţime, lungime şi desime.
Canetare- aşezarea firelor de bătătură îe ţevi care sunt introduse în suveică.
Operaţii de finisare- pot fi: albire, vopsire, imprimare, apretare etc.

Tricotare- transformarea firului în ochiuri

Bobinare- firele sunt trecute de pe ţevi sau sculuri pe bobine de diferite forme.
Urzire- înfăşurarea simultană pe un sul de urzeală a mai multor fire, în funcţie de desenul pe care il va avea tricotul.
Repasare- operaţia de îndepărtare a anumitor defecte (găuri mici, ochiuri scăpate)
Finisarea- albirea, vopsirea, imprimarea, etc.

Confecţii

Călcarea- asigură materialului un aspect plăcut privind netezirea, luciul şi uniformitatea.
Sortarea- gruparea baloturilor pe lăţime.
Şablonarea- trasarea conturului tiparelor pe suprafaţa materialului textil.
Croirea- decuparea detaliilor trasate pe material cu ajutorul foarfecelui sau maşinilor de croit.
Îmbinarea- coaserea separaţă a fiecărui detaliu ţi unirea lor pentru a forma produsul.

Tipuri de cusături

Cusături manuale

cusături punctate
cusături feston
cusături ascunse
garniturile
nasturii şi accesoriile de încheiat

Cusături mecanice

Cusături termochimice