Prepararea produselor alimentare

 Prepararea alimentelor reprezinta combinarea acestora in scopul obtinerii produselor culinare cu aspect placut si valoare nutritiva ridicata. 

Prepararea alimentelor presupune urmatoarele etape:

*  alegerea alimentelor;    /  *   prepararea la rece a alimentelor;    /  * prepararea termica;

Gastronomia este arta prepararii alimentelor in diferite moduri, astfele incat sa le faca mai placate si mai atragatoare.
Metode de preparare:

    Metodele mecanice

* curatarea;   /   *  taierea;  /  *  sfaramarea;   /   *  zdrobirea;

   

    Metode termice- metode de preparare la temperatura ridicata prin:

*  fierbere;  /   *  coacere;   /  *   frigere;  /   *  prajire;  /  *   inabusire.
 

    Metode biochimice- influenteaza calitatile produselor:

*   fermentarea branzeturilor;   /  *   fermentarea painii;   /  *  fermentarea berii;   /  *   fermentarea vinului, etc.

 
Prepararea alimentelor la rece
Pentru prepararea alimentelor la rece se aplica metode mecanice. Principalele alimente preparate la rece sunt:

• gustarile reci- sunt sandviciurile cu diverse sortimente de mezeluri, branzeturi, salate, oua umplute, , etc,  ce se servesc de obicei la micul dejun;
• salatele- sunt preparate culinare care servesc ca adaosuri la diferite mancari: salate de varza, de vinete, de rosii, etc;
• deserturile- sunt preparate culinare care se servesc la sfarsitul mesei: salata de fructe, sucuri de fructe, inghetata, etc.

 
Prepararea alimentelor la cald
Prepararea la cald are scopul de a transforma alimentele in preparate culinare cu ajutorul caldurii.
Avantaje:

•  obtinerea de produse cu proprietati organoleptice superioare materiilor prime;
• usureaza digestia alimentelor;
• reduce riscul transmiterii unor microbe sau paraziti.

Alimente preparate la cald:

• ciorbele si supele- preparate culinare cu un continut mare de lichid, ce pot fi preparate din legume si zarzavaturi sau din carne si care pot fi servite calde;
• fripturile sunt preparate culinare din carne care pot fi obtinute prin prajire, inabusire, frigere;
• deserturile- crème, preparate de cofetarie, preparate de patisserie, etc;
• aluaturile- preparate culinare alcatuite prin amestecarea fainii cu un lichid (apa, lapte) la care se  mai adauga anumite ingredient: drojdie, zahar, praf de copt, etc.

Metodele folosite pentru prepararea la cald sunt:

•  fierberea in apa care se face prin doua procedee:

·         carnea si zarzavaturile se pun la fier in apa rece cu sare;

·         prin introducerea direct in apa clocotita a carnii, sau pestelui,

• frigerea- se poate face la gratar sau frigare. Se obtin fripturi, mici la gratar, peste fript;
• coacerea- se face in cuptor si permite prepararea fripturii la tava;
• prajirea- se introduce alimentele in grasime incinsa, dar este mai putin recomandata datorita distrugerii unor vitamine.

 
Conservarea alimentelor
Din cele mai vechi timpuri oamenii au cautat metode de conservare a produselor alimentare.
Conservarea este un tratament la care sunt supuse unele alimente pentru a fi impiedicata alterarea lor, si pentru cresterea duratei de pastrare a alimentelor.
 
Metode de conservare

• Uscarea- a fost prima metoda de conservare a alimentelor. Consta in deshidratarea produselor (fructe, legume) si se face prin expunerea la soare si apoi introducerea in cuptor. Prin uscare produsele isi pastreaza aroma si gustul.
• Sterilizarea- este metoda de conservare prin fierbere. Recipientele din sticla termorezistenta in care sunt puse fructe, legume, sunt fierte la temperature de peste 100⁰C.
• Pasteurizarea- consta in incalzirea alimentelor la temperaturi de pana la 100⁰C si este o metoda de conservare pentru o perioada scurta; se aplica la alimente ca: lapte, sucuri de fructe, sucuri de legume, etc.
• Refrigerarea- pastrarea in frigider la temperature cuprinse intre -1⁰C si -2⁰C, se foloseste pentru pastrarea fructelor, legumelor, produselor lactate si pentru mancarea gatita.
• Congelarea- se foloseste pentru pastrarea pe o durata mai mare la temperaturi sub 0⁰ C a carnii, pestelui, legumelor si fructelor, acestea pastrand gustul, aspectul si valoarea nutritiva apropiate de cele ale produselor in stare naturala.
• Utilizarea sarii si a zaharului
• Sararea- adaugarea unei cantitati de sare alimentelor. Aceasta metoda are ca effect pierderea unor cantitati importante de substante.
• Prin adaosul de zahar se conserva fructele obtinand gemuri sau dulceturi.
• Afumarea- patrunderea lenta a fumului in interiorul produselor. Metoda se aplica la carne, peste, branza, prune.
• Murarea- metoda de conservare a legumelor. Se  aplica legumelor ca: varza, castraveti, gogonele, gogosari, etc.
• Marinarea- este metoda de conservare ce are la baza folosirea otetului, sarii si zaharului.

Normele de igiena in prepararea hranei
Igiena alimentatie este necesara pentru prevenirea infectiilor alimentare sau a unor boli digestive.
Factorii ce trebuie respectati in bucatarie sunt:

• igiena personala- in bucatarie trebuie sa se poarte sort de bucatarie, parul sa fie strans, mainile spalate cu apa si sapun;
• igiena alimentelor- alimentele trebie sa se incadreze in termenul de valabilitate, trebuie sa fie lipsite de impuritati si de factori nocivi cum ar fi contaminarea cu paraziti, microorganisme, etc;
• curatenia in bucatarie- se face zilnic,  peretii si podeaua se vor dezinfecta periodic,se ventileaza si se aeriseste;
• igiena locului de munca- se face curatenie dupa fiecare activitate depusa;
• vasele, vesela, ustensilele- vor fi permanent curate.